Vertical

de Horia Pop

Les files du vent

Este vorba despre o produc?ie francez? din anul 2004. mai multe date g?si?i aici. este un film slab. cel mai bine au ie?it efectele speciale. Filmul are la baz? povestea unui grup de tineri care practic? parkour (o continuare a filmului Yamakasi). Ei intr? într-un joc periculor, care nu le este destinat lor. Merit? s? fie vizionat filmul numai pentru a fi studiate mi?c?rile de parkour, atât.

Nota mea e 4,5.

les-fils-du-vent.jpg

Rediul meu

Rediu înseamnă? dumbrav? t�n?r?. Pentru mine �ns? e un t?r�m al copil?riei eterne. E localitatea care m-a f?cut s? simt c? bucuria nu are limite, iar fericirea e dincolo de lacrimi. Azi, �n ziua de Pa?ti am fost acolo. Am f?cut cel mai bun lucru pe care puteam s? �l fac. De c�teva s?pt?m�ni �ncoace �mi aduceam aminte de evenimete ?i de lucruri care s-au �ntamplat acolo. Drag? �mi mai este Monica, Smarandita mea ?i pe care nu o mai g?sesc. Drag �mi mai este locul unde am jucat prima dat? fotbal. De copii cu care m? jucam ?i care acum sunt oameni mari. Dragi �mi mai sunt Doamne� Nimic nu s-a schimbat de atunci. A trecut mai bine de zece ani ?i locul pare la fel. Acea?i atmosfera calda, aceea?i dragoste de oameni. �i iubesc� P?cat c? au r?mas doar ei, cei �n v�rst?, cei care mai tr?iesc. Biserica e la fel. ?in?irimul ei m? face s? �mi aduc aminte de momente memorabile. De clipe de bucurie sau de triste?e, dar care mi-au r?mas �n minte prin duritatea amprentei lor.

Un chip nu am uitat. E badea Petre. Omul care nu mai e printre noi. A fost un om care mi s-a �ntip?rit �n minte extraordinar. I-am dus dorul azi. Era s? �mi dea lacrimile de mai multe ori c�nd m? g�ndeam la el. Era sf�tul bisericii. Avea un chip supt de durerea vie?ii, de triste?ea lumii �n care tr?ia. C�nd era pilit obrajii �i deveneau de un ro?u exagerat. Era simpatic, vorbea pu?in ?i era mereu deschis pentru orice aveam de spus. Zilele trecute �mi aduceam aminte c? era �n altarul bisericii, �n timpul liturghiei. ?tiam c? badea Petre omor�se la via?a lui doi oameni �n r?zboi, mi-a spus tata lucrul ?sta. �n ochii lui �ns? nu se vedea asta. Am luat cu?itul cu care se t?ia prescura ?i l-am pus la g�tul lui. Nu ?tiu nici azi ce a fost �n capul meu. S-a uitat fix la mine f?r? s? clipeasc?, ca un om cu ochii de sticl?. Am r?mas �mpietrit. Mi-a spus �F?-o!�. Asta m-a f?cut s? m? pierd. Cred c? vroiam s? v?d cum va reac?iona mai ales c? ?tiam c? ?tie cum e ca un om s? nu aibe suflare din cauza ta. Acea privire mi-a r?mas �ntip?rit? �n minte p�n? �n ziua de azi. Nu ?tiu pe nimeni s? se fi uitat la mine precum s-a uitat dumnealui atunci. Era preg?tit s? moar? atunci, si-ar fi dorit asta. Mi-am retras cu?itul ?i m-am simtit vinovat de ce f?cusem de?i nu avusesem nimic de g�nd p�n? c�nd mi-a spus �f?-o�. Pentru mine era un joc, o mi?care prin care �ncercam s? v?d ce reac?ie va avea. Mult timp am regretat ce am f?cut.

Locurile unde am copil?rit mi-au r?mas la fel �n minte. Le-am reg?sit la fel. Satul e azi plin de oameni �n v�rst?. Locurile unde m? jucam sunt azi uitate de lume. �mi e dor de paji?tea cu mu?e?el. De mersul cu colindul. �mi e dor de ce sim?eam atunci ?i acum nu simt.

Badea Romon, cu al lui chip neschimbat mi s-a p?rut la fel. Coxatroza i-a produs multe neputinte, dar nu s-a l?sat mai prejos. De c�nd �l ?tiu a era cu bastonul dupa el. Era vecinul nostru de peste drum. Era de o bl�nde?e rar?. �mi aduc aminte c? nu l-am sup?rat niciodat? ?i cred c? orice a? fi f?cut nu a? fi putut s? �l sup?r. Acum avea dou? bastoane. Se pl�ngea de picioare, c? �l las?. Drag �mi e de d�nsul. So?ia domniei sale face cele mai bune v?rzare pe care le ?tiu. Azi i-am m?rturisit asta. M-a f?cut s? �i promit c? peste dou? s?pt?m�ni am s? fiu acolo. A zis c? o s? fac? pentru mine special o serie de v?rzare pe vatr?.

Azi mi-am dat sema c�t de mult ?in la locul ?la. C�t de mult �mi doresc s? fie nealterat �n memoria mea. C�t de bine mi-au r?mas �n minte chipurile oamenilor. Vreau s? fie locul meu de copil?rie, de secrete nedest?inuite� �nca. �mi e dor de tine, Sm?r?ndi?a mea. 🙂

Gnduri de eliberare

Vreau s? evadez. Vreau s? cred c? orice început are ?i un sfâr?it. Vreau s? uit de mine. Vreau o amnezie. Vreau ca totul s? fie un co?mar, o crea?ie a r?ului din mine, a gândurillor negre. Vreau ca mâine când m? voi trezi s? nu simt nimic. S? nu îmi vin? în minte nimic, s? nu îmi tresar? inima deloc, s? nu simt nimic. Da, asta e: vreau o iluzie. Vreau un final fericit, m?car pentru o secunda. Vreau ca lumina cerului s? bat? ?i pe strada mea. Vreau s? cred c? Pa?tele asta e un început al finalului. Vreau ca El s? îmi dea taria de care am nevoie s? o duc mai departe. Vreau ca lacrima din ochi s? nu mai cad?, sâ stea acolo. Vreau s? nu fiu în negru pe interior. Vreau ca furia din mine s? nu mai existe. Vreau s? îmi cer iertare pentru ce am facut, pentru ce nu am f?cut ?i pentru ce puteam s? fac ?i nu am f?cut. Vreau s? fiu fericit. Vreau asta atât de mult precut vreau ca tu s? fi fericit. Vreau ca fericirea mea s? dureze m?car o clip?. Vreau s? plec ?i s? nu ?tiu unde. Vreau s? cred c? nu sunt singur. Vreau s? strig ?i s? nu mai simt nimic.

Vreau s? uit cine sunt…

nainte de Pa?ti…

of, Doamne, câte pozne nu am f?cut eu înaintea s?rb?torilor… cele mai multe ajungeau s? fie iremediabile. s?rbatoarea mea favorit? e Cr?ciunul, dar asta nu ma impiedicat s? o fac lat? ori de câte ori am avut ocazia ?i Pa?tile nu f?ceau excep?ie.

[…]

îmi aduc aminte c? eram mic, probabil patru, cinci ani?ori. eram la bunici. în una din camere exista o oglinda mare de tot, parc? rupt? în trei buc??i s? te po?i vedea cu o singura miscare de ochi din toate p?r?ile numai din spate nu. obi?nuiam s? îi pândesc pe cei dragi ?i s? îi v?d cum se piapt?n? sau cum î?i taie din p?r. cred c? mama mea era protagonista dupa care nu clipeam. cu o s?pt?mân? înainte de Pa?ti m? furi?ez în camera cu oglind?. cu o stâng?cie aparent? reu?esc s? strâng în mân? mo?ul de pe frunte ?i f?ra s? clipesc m? trezesc cu bucata de p?r în mân?. reu?isem s? folosesc foarfeca, dar nu cum ar fi trebuit. Pa?tile au reu?it s? m? prind? mai “frumosc” ca oricând. toat? lumea se uita la mine ca la felul trei?pe.

[…]

era duminic? dupa-mas?, mai exact Duminica Floriilor. tocmai ajunsesem la Cluj. cred c? aveam vreo opt-nou? ani. reu?esc „s? fug” de acas? ?i s? m? înh?itez cu nebunii de la bloc. ??tia erau vai de mama lor. ?tiau fotbal, fotbal ?i bineîn?eles… fotbal. cum eram mic ?i neînsemnat (f?r? rela?ii printre ?ia mai mari) m? puneau s? stau poart?. nu am avut multe de ap?rat. începusem s? m? pricep, doar nu eram prima dat? în poart?. reu?isem s? apar ceva. asta era ?i bine dar ?i r?u. bine de echip? ?i r?u de mine, c? nu prindeam s? joc pe teren. îmi aduc aminte parc? ?i acum mingea ce se apropie cu putere de p?ntecul meu. eram pregatit s? o prind. aveam mâinile deschise. atât de deschise c? mingea reu?e?te s? m? loveasc? în degetul mare de la mâna dreapt? ?i s? mi-l dea peste antebra?. atât de tare fusese ?utul c? o durere cumplit? ma cuprinse imediat. dup? lungi deliber?ri m? hot?rasc: m? duc s? le spun alor mei… seara m? prinde la urgen??. verdictul e clar: trebuie pus? toat? mân? în ghips (tot antebra?ul). a trebuit s? stau cu mâna în ghips pân? dup? Pa?ti. evident c? de Pa?ti am fost întrebat în sus ?i în jos pân? ?i de oameni pe care nu îi cuno?team ce am p??it.

multe n?zbâtii am mai reu?it ?i eu s? fac… anul ?sta nu „am planificat” nimic.

Pa?te fericit!!!

ou-de-paste.jpg

Fruitcake lady

am dat azi diminea?? peste un clip pe youtube care o are ca protagonist? pe Marie Rudisill, m?tu?a care l-a crescut pe Truman Capote, scriitorul. ea a fost invitata lui Jay Leno în emisiunea acestuia The Tonight Show în repetate rânduri. 🙂

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=WnudM458uz8]

Experimentul lui Ioan T. Morar

citeam cu interes în Cotidianul despre plecarea lui Ioan T. Morar în Noua Caledonie, ca un experiment literar. se pare c? binecunoscutul om de media ?i nu numai vrea s? scrie o carte despre meleagurile în care va c?latori. a ales Noua Caledonie. lucru bizar la prima vedere, dar probabil cu mult? inspira?ie. am în?eles c? nu se va putea rupe de lume pentru c? va scrie de acolo pe blog ?i pentru ziarele din ?ar?. cartea va fi publicat? imediat dup? întoarcerea din cele dou? luni de de c?l?torie.

baft?!

La final

"Vai de cel care aude ?i nu ascult?. Vai de cel care a avut ocazia s? fac? bine ?i nu a f?cut. Vai de cel care i s-a dat har ?i l-a irosit. Vai de cel ce e iubit ?i nu iube?te. Vai de tine nebunule… Nebunule, ??rân? e?ti ?i în ??rân? vei ajunge! ?sta e locul t?u de veci! Aici vei putrezi, iar sufletul t?u va cer?i mil? ?i nu o va primi. Blestemat e?ti c? ?i-ai b?tut joc de EA. Eu ?i-am dat ?i tu ai dat-o la o parte. ?i-am ?optit la ureche destinul t?u iar tu nu m-ai ascultat. Te crezi nemuritor printre muritori. Crezi c? e?ti vrednic s? po?i s? spui lumii care e cuvantul meu? Crezi c? lumea asta am f?cut-o pentru tine? Crezi c? eu te-am zidit pe tine ?i apoi lumea? ?i-am dat via?? ca s? o dobânde?ti pe urm?toarea. ?i-am dat iubire ca s? iube?ti, iar tu ai luat-o în batjocur?. ?i-am dat o muritoare s? o iube?ti. Ai luat-o ca pe ceva ce ?i se cuvenea. Te-a iubit ?i nu ai iubit-o. ?i-ai stricat sufletul f?când p?cate. ?i-ai b?tut joc de EA. Blestemat s? fie sufletul t?u c? nu ?tie s? iubeasc?. O, tu fariseule, vrednic s? intri pe poarta Raiului tu nu e?ti. Vei umbla peste tot ?i nu vei fi primit nic?ieri. Vei cer?i iubire ?i nu vei primi decât ur?. Asta e r?splata ta!"

Divinul c?tre sufletul meu.

Spectator

Azi sunt spectator. Mâine? Mâine nu ?tiu ce voi fi. Poate actor, poate regizor sau poate voi fi din nou spectator. V?d via?a mea cum se scurge inevitabil. O v?d ca ?i cum a? turna ap? în palma deschis? f?r? s? pot s? r?mân cu nimic în mân?. Totul pare o scen? în care m? v?d pe mine însumi jucând ?i joc prost, poate foarte prost. Nu ?tiu cine a scris piesa, dar e de proast? calitate. Partitura? Partitura nu pare s? mi se potriveasc? nicicum. Culmea e c? spectatorul vede acolo unde actorul nu poate. V?d c? atunci când ai o problem? lumea de pe scen? nu se îngr?m?de?te s? te ajute s? o rezolvi. Actorii joac? pe termen scurt. Ei nu în?eleg c? daca toata lumea e fericit? ei vor fi ?i mai ferici?i. Problema unuia e ?i problema altuia. Imposibil? Poate e imposibil s? existe un astfel de gen de pies?, dar nimic nu îi opre?te pe actori s? o inventeze. Cine are o problem? e izolat pentru c? e “contagios”. Ceilal?i sunt speria?i ca nu cumva “fericirea” lor, starea lor de beatitudine s? nu dispar? dac? se implic?. Spectacolul ?sta e frumos numai dac? se joac? în echip?.

Îmi vine s? zâmbesc sau chiar s? râd cu ironie când m? v?d pe mine, actorul, pe scen?. Sunt ca un copil în prima zi de ?coal?. M? bâlbâi. Nu am nimic de spus clar ?i la obiect. Nu în?eleg ce se petrece în jur. Tr?iesc piesa intens, dar nu reu?esc s? leg doua, trei replici. Regizorul strig? la mine ce s? spun ?i ce s? fac. Dar asta nu m? împiedic? s? improvizez în ne?tire. Trebuie s? interpretez, iar eu fac balet, trebuie s? recit iar atunci fac tot balet, când trebuie s? fac balet atunci dansez hip-hop. Sunt de necontrolat, sunt imprevizibil, iar asta face piesa s? ias? dintr-o dram? o melodram?. Prezen?a mea pe scena stârne?te râsul generalizat. Inclusiv ?i regizorul zâmbe?te în col?ul gurii. În interior actorul din mine se simte într-o fric? continua, într-o drama a sentimentului de neliniste, a c?ut?ri inerente a unui adev?r mai probabil decât minciuna, a unui sentiment de iubire nealterat ?i f?r? conservan?i, a fericirii f?r? limite. Pe exterior sunt comic, toate par?ile interioare iau o turnur? umoristic?. Nimic nu pare serios pe cât este. Toat? scena e a mea ?i totu?i… nu e! Ceilal?i actori? Sunt bine, î?i v?d de partitura lor. Spectatorul din mine? Ce s? zic? ?i el, pare frustrat c? e nevoit s? se vad? actor. Dac? ar avea de ales, nu ar mai sta…ar pleca…ar merge dincolo…

Via?a e mai mult decât un spectacol, se joac? o singur? dat?.

The domino effect

His hello was the end of her endings
Her laugh was their first step
His hand would be hers to hold forever
His forever was as simple as her smile
He said she was what was missing
She said instantly she knew
He was a question to be answered and
Her answer was"I do"…

C.B.

Goal 2 living the dream

(înainte de toate trebuie s? spun c? sunt fan FC Barcelona 😀 )

Am v?zut ?i prima parte a filmului. ?i mi s-a p?rut u?or copiat? s?r?cia din care tr?ia Santiago Munez cu via?a pe care a dus-o Ronaldinho ?i al?ii, înainte de a cunoa?te faima. M? refer în mod special la Ronaldinho pentru c? el este cel caruia tat?l îi moare subit la fel cum pa?e?te ?i viitoarea stea a fotbalului din film. Am g?sit la momentul respectiv ?i alte asem?n?ri cu al?i fotbali?ti. Partea a doua mi-a l?sat o impresie neclar? asupra întregului film. Daca prima parte era interesant? prin faptul c? Munez se face cunoscut la clubul Newcastle în a doua aflam c? e transferat la CF Real Madrid, c? visul lui se materializeaz? ?i odat? cu el apar ?i tenta?iile: bani, faim?, femei, petreceri etc. Întreg filmul mi-a l?sat impresia unui sequel care va putea s? exprime mai mult decat a facut-o acesta. Filmul începe s? devin? mai mult episodic. Mai mult decat atât, în film Zizu (Zinedine Zidane), Gravesen ?i al?ii apar la Real. Lucru care nu mai e valabil în zilele noastre. A?tept?m cu ner?bdare partea a III-a în care am în?eles c? îl vom vedem pe tân?rul Santi viitor star al turneului Word Cup.

Nota mea pentru film e 6.

site oficial

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=q5Uw1nJCaN4]

PS: sunt ?i fan Lamborghini de la 5 ani 😀