Prima și a doua zi în Bs. As.

de Horia

Ieri am terminat ziua cu o altă escapadă prin oraș; oficial cu misiunea de a găsi un magazin unde să cumpărăm de pe o listă toate chestiile necesare de mâncare, igienă și alte chestii pentru noua casă pe care o avem pentru o lună aici în Bs. As. Am încercat să ne mișcăm prin împrejurimi (adică prin cartierul Palermo) să vedem ce surprize avem. Am găsit un singur McDonald’s și un Carefour. De menționat ar fi că Palermo Soho unde stăm e ceva cartier turistic, unde s-ar părea ca vin mai mulți turiști care stau în zonă și se bucură de restaurante, magazine și de atmosfera argentiniană desigur. Casele sunt deosebite artistic majoritatea dintre ele, exista însă și dezastre arhitecturale cum ar clădiri de 10-15 etaje înconjurate de case cu maxim 2 etaje. Majoritatea străzilor sunt prăfuite și murdare. Se plimbă mulți căini pe stradă și fecalele lor fac parte din decorul stilistic argentinian din câte se pare. În Palermo  sunt polițiști cam la 2 blocuri distanță, semn că sunt tot felul de nereguli prin orașul ăsta. Polițiștii nu știu engleză, dar în spaniolă sunt binevoitori cu indicații. Polițiștii nu se leagă de trecătorii care trec neregulamentar la colț de stradă. Înțeleg de aici că rolul lor este unul de a impune o ordine vointă în alte sensuri, probabil mai mult politice.

Tot în Palermo Soho am găsit magazine de mărci de lux, semn că locul este unul destul de bun pentru vânzări de acest fel. Am mai găsit printre altele și un magazin Adidas și o cafenea Starbucks. Evident că zonele pietonale din zona respectivă arată exemplar. Străzile în general sunt pline de copaci care de cele mai multe ori au rădăcini masive la vedere lipsite de dalele pietonale care ar trebui să fie în jurul lor.

În Bs. As. aka BA, străzile sunt cu precădere desenate liniar pe hartă, iar ce e pe hartă pare să fie și în realitate. Se creează astfel blocuri de case, sau careuri care se pare că poartă numar la stradă din sută în sută. Evident că numerele pare rămân pe dreapta iar impare pe stânga, cu regula binecunoscută. O regulă de genul

Am încercat să găsim o cartelă SIM pentru Simona odată cu cumpărăturile de mai sus amintite. Fără sorți de izbândă s-a dovedit și posibilitatea de a avea roming cu număr de Orange a mea. Așa că prieteni vă mulțumesc dacă mi-ați trimis urări de bine pe SMS sau alte cele; dar va trebui să reîmprospătez urările și să le trimit pe ardelenește câteva urări de bine celor de la Orange care se pare că nu s-au interesat de tipul de telefon al meu dacă duce rețelele locale!!! Sper să rezolv cumva pe viitor chestia asta cumva…

Cina am zis că o facem tradițional argentiniană la restaurantul de după colț: Estilo Criollo de pe Serrano 1458. Am comandat o Emplanada Estilo Criollo și Mix de Cordero asado y vacio, care a fost un întreg sortiment de costițe de vită, miel și alte cele. Înainte de preparatele de specialitate am fost bucuroși să gustăm din preparatele casei, pe pâine prăjită, cu șuncă și cu alte preparate de pus pe păine. (bunătățile astea au fost extra comanzii noastre). Ceea ce am comandat a fost servit pe un dog mare de bucătărie din care ne-am înfruptat și am păpat alături de cele 7 sosuri oferite spre gustare. Am plătit cu card de debit și am pricepit destul de repede că trebuie să lăsăm un bacșiș pe lângă semnăturile de pe bonul din POS.

În loc să ne culcăm am stat să ne petrecem prima noapte în Bs. As., îngrijorați că nu avem un program clar pe ziua ce va urma. Am reușit să rezolvăm cât decât un program clar abia de dimineață.

A doua zi am preparat un dejun special, la o masă rotundă, după care am hotărât să mergem o parte la Mora Godoy Escuela de Danza, la DNI și mai apoi la Carolina în San Telmo. Am fost nevoiți să luăm un taxi până la Mora Godoy, dar înainte de asta am avut o mică aventură. Două dintre colegee de apartament au hotărât să meargă la Cimitirul Racoleta. Cum restul nu au fost gata la timp, printre care și subsemnatul, au hotărât să nu piardă timpul și să ne dăm întâlnire mai târziu, la 16 la un studio. Când am vrut noi restul, 3 mândri și toți trei să ieșim din apartament nu am mai putut pentru că ușa nu mai voria să se deschidă. După 20-25 de minute de dat telefoane și de vorbit ba cu Simona care era deja prin plimbare prin cimitir deja, și asistenta proprietaresei a promis că vine mâine cu cheia; au fost obligate moral fetele să se întoarcă de la cimitir să ieșim din apartament. Nu ne-am lămurit nici până acum de ce s-a închis/nedeschis ușa după bunul ei plac. UN incident de genul ăsta parcă mai mult unește decât dezbină grupul. Abia aștept să vedem mâine ce o să îii sunem doamnei Marcela… 🙂

La Mora Gody, am primit lecții de la Veronica și Ariel. Un combo foarte drăguț au predat, de nivel intermediar-avansat.

La DNI, am făcut tot felul de chestii drăguțe de relaxare și ne-au făcut o oră specială de grup. Ora a fost foarte relaxantă, dar pentru mine a fost destul de ciudat pentru că statul în avion pentru mai mult de 14-16 ore nu mi-a facut bine la spate. Vom încerca pe viitor să mergem din nou la DNI. Super ospitalieri și foarte draguți și de treabă!

Am mai făcut ceva cumpărături și ne-am întors spre casă. Ioana a fost ulterior la Studio Mariposita la cursuri. Cum a venit ne-am pregătit și am plecat la milonga la Practica X.

PS: Simona și Vimon s-au ales cu o bancnotă de 100 de pesos falsă, de la un taximetrist! 🙁